Policy paper-ul dedicat alfabetizării digitale a populației adulte a României pornește de la următorul paradox: în timp ce Comisia Europeană, prin Raportul de țară privind Deceniul Digital din 2026, înaintează o realitate în care numai 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază, percepția românilor asupra propriilor competențe digitale se menține la cote semnificativ mai înalte. Competențele digitale, înțelese drept capacități de utilizare a dispozitivelor și navigarea internetului mai degrabă decât un set coerent de aptitudini, atitudini și cunoștințe, amplifică paradoxul. Acest decalaj de percepție reflectă, însă, și o realitate societală complexă: România traversează o „digitalizare cu mai multe viteze”, o formă de transformare digitală care, în lipsa unei paradigme de politică publică și planificare strategică, accelerează excluziunea și împiedică saltul digital al țării.
În acest sens, lucrarea analizează problematica alfabetizării digitale a populației pornind de la o analiză a decalajului antemenționat. Materialul adresează în mod exclusiv problematica formării competențelor digitale în rândul adulților și vârstnicilor care nu urmează un program de educație formală. În urma radiografiei situației actuale în România, în baza datelor din studii sociologice naționale, precum și pe fundalul studiilor de specialitate ale Comisiei Europene, paper-ul trece în revistă exemple internaționale de bună practică și paradigmele după care acesta funcționează.
În cele din urmă, lucrarea propune opțiuni de politică publică defalcate pe cicluri strategice și de implementare. De asemenea, aceste soluții vizează și categorii socio-demografice particulare. Sub tutela programului „eCompetent” pe care Edge Institute îl înaintează, pe baza modelelor europene și internaționale, multiple opțiuni sunt expuse, de la crearea unui credit care permite cetățenilor utilizarea pentru a dobândi acces gratuit la programe de formare a competențelor digitale până la plasarea bibliotecilor publice și centrelor comunitare drept hub-uri de învățare digitală, pregătirea asistenților sociali locali în acest sens și dezvoltarea de platforme de edutainment.
De menționat este că acest policy paper nu analizează și chestiunea competențelor în utilizarea și interacțiunea cu inteligența artificială decât parțial. Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale va face subiectul unor analize subsecvente.