Lansăm raportul Digital Governance Framework for Romania, comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia. Prin acest raport, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări:
- Care este principala problemă strategică în guvernanța digitală a României?
- Cum ar arăta un model de guvernanță fezabil la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în următorii doi ani?
- Cum ar trebui reconfigurată conducerea politică și cea strategică în cadrul noului model și ce reforme sunt necesare pentru a accelera transformarea digitală?
Organigrama digitalizării: primul salt spre România viitorului
În ultimul deceniu, „digitalizarea” a fost unul dintre cuvintele cel mai des folosite în discursurile politice și programele de guvernare. Sună bine, inspiră modernitate, pare să rezolve destule probleme.
Mai mult, dacă citești documentele oficiale, România pare o țară aflată pe drumul cel bun. Avem internet rapid, avem legislație modernă, avem chiar și proiecte punctuale de identitate digitală și semnătură electronică. Pe hârtie, arată bine. Dar realitatea pe care o trăiește cetățeanul sau antreprenorul se învârte încă în jurul unui ghișeu, nu al unui smartphone: sisteme care nu comunică între ele, aplicații greu de folosit, servicii publice care îți mănâncă timp, nervi și bani.
De ce organigrama?
Unul dintre motivele clare pentru care există acest decalaj? Lipsește ceva esențial: o organigramă clară a digitalizării, mecanismul de guvernanță care transformă promisiunile în servicii reale, integrate și accesibile.
„Un guvern matur digital are nevoie de un leadership clar și legitim, cu mandat și viziune strategică pentru o transformare la nivel de sistem, precum și de coerență la nivelul întregului guvern și integrarea deciziilor și activităților în interiorul și între organizațiile sectorului public, asigurându-se în același timp că relațiile cu cetățenii și mediul de afaceri sunt cultivate prin colaborări centrate pe politici publice și servicii pentru creșterea productivității economice și îmbunătățirea bunăstării sociale. Din acest motiv, este necesară instituirea unor aranjamente și mecanisme de guvernanță care să asigure o conducere și o coordonare solide și care să favorizeze decizii bazate pe logică de sistem, nu pe silozuri. Doar astfel guvernele pot conduce adecvat transformarea digitală a sectorului public și pot garanta continuitatea necesară pentru rezultate sustenabile pe termen lung.”
Transformarea digitală nu este un exercițiu de tehnologie, ci unul de organizare și guvernanță. O organigramă bine gândită înseamnă roluri și responsabilități clare, linii de comandă scurte și capacitatea de a livra. Fără ea, digitalizarea rămâne fragmentată. Cu ea, România poate defini o viziune, construi o echipă și o strategie coerentă, în care fiecare instituție știe ce are de făcut, iar cetățenii încep să vadă schimbarea.
Lecțiile trecutului
OECD avertiza încă din 2016 că România suferă de lipsă de coordonare, fragmentare și de o cultură slabă a „efortului comun”. Recomandările lor – un rol decisiv de CIO guvernamental, dezvoltarea unor politici coerente și servicii centrate pe cetățean și companie – sunt la fel de valabile astăzi când vorbim, la fel ca în urmă cu aproape un deceniu, tot despre nevoia unui salt. Diferența este că în 2025 nu mai avem luxul de a amâna.
- Guvernanță și coordonare. Instituirea funcției de Government Chief Information Officer (GCIO) este un pas important în direcția corectă, dar adevăratele provocări abia acum încep. Implicarea actorilor relevanți, instituirea proceselor și mecanismelor de politici publice care să asigure coordonarea, precum și monitorizarea implementării și a impactului strategiei adoptate sunt doar câteva dintre priorități.
- Gândire de sistem și o cultură a eforturilor comune. Pentru a depăși fragmentarea existentă în mai multe sectoare ale administrației publice din România, o cultură a gândirii de sistem susținută de eforturi comune ar trebui să fie răspândită mai larg, bazată pe vectori naționali cheie (de ex. eID, cadre de interoperabilitate, strategia de cloud guvernamental). România se confruntă astăzi cu provocarea României de a dezvolta politici mai articulate, coerente și sustenabile pentru creșterea Guvernanței Digitale, aplicabile la niveluri și sectoare diferite ale guvernului.
- Abordări centrate pe cetățeni și companii. Există un loc semnificativ de îmbunătățire în domeniul de livrare a serviciilor digitale. România trebuie să-și dezvolte platformele într-un mod integrat, umanizând și îmbunătățind experiența cetățenilor și a companiilor în interacțiunile digitale cu administrația. Livrarea digitală integrată a serviciilor (de ex. ghișee unice multi-platformă, abordări axate pe evenimentele de viață, ghiduri de folosire accesibilă) nu aduce beneficii doar cetățenilor și companiilor, ci funcționează și ca obiectiv mobilizator care stimulează cooperarea interdisciplinară în sectorul public.
- Având în vedere eforturile deja în curs, România ar trebui să continue să trateze guvernarea digitală ca pe o prioritate integrată în angajamentul național de modernizare a administrației publice și ca pe un element-cheie al strategiei de dezvoltare a țării. Valorificând pe deplin rețelele internaționale din care face parte, România are o oportunitate unică de a face un salt înainte, învățând din experiențele de succes ale altor state și din lecțiile învățate de acestea.*
Tot OECD, la final de 2023, sublinia importanța aceleiași fundații solide, care depinde de o guvernanță coerentă și cu autoritate și legitimitate recunoscute de actorii politici, dublată de o strategie a transformării digitale si echipe dedicate acestui obiectiv. Credem că nu e nevoie de traducere pentru citatul de mai jos sau de argumente suplimentare pentru importanța organigramei digitalizării.
„În primul rând, România trebuie să întărească în continuare guvernanța guvernării digitale. Instituția care ar trebui să conducă transformarea digitală a administrației nu este încă poziționată strategic pentru a beneficia de sprijinul politic și legitimitatea necesare în întregul sector public. În plus, este nevoie de elaborarea și implementarea unei strategii dedicate de guvernare digitală, pentru a facilita tranziția de succes de la e-guvernare la guvernare digitală. Totodată, instituțiile publice au nevoie de capabilități și resurse — atât talent, cât și instrumente — pentru a adera la și implementa în mod eficient obiectivele politicilor de guvernare digitală.”*
Despre raport și metodologie
Comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, raportul diagnostichează starea actuală a guvernanței digitale din România și propune un model fezabil la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în 12–24 de luni. Ținta este un plan aplicabil pe doi ani care să crească coerența, leadershipul și capacitatea de execuție, ancorat în ceea ce este posibil politic și administrativ astăzi.
Metodologia a combinat două cadre proprii dezvoltate de Digital Nation: (1) Digital Governance Future-Readiness Framework — o evaluare pe 12 piloni (ex. viziune și strategie, cadru legal, acces la servicii), bazată pe cercetări aprofundate (rapoarte naționale și internaționale, cadre legislative și instituționale, strategii și programe ca PNRR și Digital Decade, indicatori statistici, recomandări UE/OECD) și interviuri în teren cu 19 organizații-cheie din ministere, agenții, mediul privat și societatea civilă; și (2) Digital Governance Maturity Model — care a identificat 14 pârghii critice ale guvernanței, dintre care au fost analizate în profunzime 8, folosind rezultatele cercetării și un atelier de co-creare cu Edge Institute.
Concluziile au fundamentat o schemă de coordonare pe trei niveluri și acțiuni concrete pe termen scurt pentru actorii-cheie.
*Traducerile citatelor din limba engleză în limba română aparțin Edge Institute.