Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, dar cei mai mulți se cred pregătiți. Analizăm acest decalaj și soluțiile pentru o alfabetizare digitală reală, aici.

România trebuie să lanseze portofelul EUDI până la finalul lui 2026. Analizăm riscurile și soluțiile pentru implementare și adopție, aici.

Maturitatea statului digital în România nu arată deloc bine. Propunem cinci pași pentru noul guvern și explicăm de ce nu mai putem aștepta:

Odată cu diversificarea serviciilor oferite electronic, inclusiv de actori publici, nevoia unei identificări electronice care să certifice faptul că persoana care vrea să acceseze acel serviciu este, într-adevăr, cine este și „în acte” a devenit un aspect fundamental pentru o serie de servicii. Identitatea electronică sigură este unul dintre pilonii oricărui demers de digitalizare reală a statului și ai dezvoltării economiei digitale. În România, infrastructura de identitate electronică există, dar adopția ei este extrem de redusă. Acest paper se concentrează asupra mecanismelor de identificare electronică existente, analizează cauzele acestei adopții scăzute și propune direcții de politică publică pentru accelerarea utilizării identității electronice.

România este perpetuu pe ultimele (adesea, chiar ultimul) locuri în ceea ce privește cei mai importanți indicatori ai Uniunii Europene privind inovarea (locul 27 din 27), aidoma celor mai importanți indicatori ai transformării digitale guvernamentale ai OCDE (locul 27 din 27) și similar în materia celor mai mulți indicatori ai conceptului general de „digitalizare”. Ne regăsim astfel într-o lume în care tehnologia și reglementările aferente avansează într-un ritm alert, dar în care statul român își asumă identitatea de observator pasiv.

Lansăm raportul Digital Governance Framework for Romania, comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia.