Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, dar cei mai mulți se cred pregătiți. Analizăm acest decalaj și soluțiile pentru o alfabetizare digitală reală, aici.

România trebuie să lanseze portofelul EUDI până la finalul lui 2026. Analizăm riscurile și soluțiile pentru implementare și adopție, aici.

Al treilea sondaj AtlasIntel realizat pentru Edge Institute, ne arată o Românie care nu mai așteaptă. Peste 80% dintre români folosesc AI. Tinerii aproape toți (97%), iar în medie, unul din patru români îl folosesc zilnic. În același timp, sondajul radiografiază viziunea respondenților aspra beneficiilor și riscurilor digitalizării, viteza cu care autoritățile se mișcă în ceea ce privește digitalizarea, dar și părerea respondenților despre cine ar trebui să fie responsabil pentru ca aceasta să se miște într-un ritm mai accelerat.

Maturitatea statului digital în România nu arată deloc bine. Propunem cinci pași pentru noul guvern și explicăm de ce nu mai putem aștepta:

Odată cu diversificarea serviciilor oferite electronic, inclusiv de actori publici, nevoia unei identificări electronice care să certifice faptul că persoana care vrea să acceseze acel serviciu este, într-adevăr, cine este și „în acte” a devenit un aspect fundamental pentru o serie de servicii. Identitatea electronică sigură este unul dintre pilonii oricărui demers de digitalizare reală a statului și ai dezvoltării economiei digitale. În România, infrastructura de identitate electronică există, dar adopția ei este extrem de redusă. Acest paper se concentrează asupra mecanismelor de identificare electronică existente, analizează cauzele acestei adopții scăzute și propune direcții de politică publică pentru accelerarea utilizării identității electronice.

România este perpetuu pe ultimele (adesea, chiar ultimul) locuri în ceea ce privește cei mai importanți indicatori ai Uniunii Europene privind inovarea (locul 27 din 27), aidoma celor mai importanți indicatori ai transformării digitale guvernamentale ai OCDE (locul 27 din 27) și similar în materia celor mai mulți indicatori ai conceptului general de „digitalizare”. Ne regăsim astfel într-o lume în care tehnologia și reglementările aferente avansează într-un ritm alert, dar în care statul român își asumă identitatea de observator pasiv.

Sondaj realizat de către AtlasIntel pentru Edge Institute, în noiembrie 2025, cu scopul de a evalua percepțiile românilor vis-a-vis de digitalizare, prin observarea mai multor dimensiuni. Sunt radiografiate viziunile respondenților asupra beneficiilor și riscurilor digitializării, satisfacția interacțiunii românilor cu serviciile publice deja livrate pe cale electronică de către instituțiile statului, dar și perspectiva pe care românii o au asupra propriilor abilități digitale.

România a traversat turbulențe hibride fără precedent, turbulențe care i-au polarizat societatea. Acestea s-au materializat cu precădere în spațiul digital. De aceea, tot în spațiul digital este imperativ ca România să clădească anticorpii securității sale. Edge Institute propune recomandări pentru un proiect de țară transversal al „rezilienței digitale”, proiect materializat atât în plan domestic, cât și la nivel internațional. Pornind de la o diagnoză și o analiză a cadrului strategic, aceste recomandări vizează contracararea atacurilor hibride, combaterea dezinformării prin apărare cognitivă, o politică tehnologică inovatoare, consolidarea competențelor digitale și diplomației digitale a României, printre alte măsuri.

Principiul Pareto se aplică și în digitalizare: ea înseamnă 20% tehnologie și 80% management al transformării. România nu duce lipsă nici de tehnologie, nici de resursele care-i permit să o dezvolte. În aceste condiții, ce lipsește în ecuația transformării digitale românești? Un „comandament”, o instanță a deciziei colective care să reunească toți actorii relevanți în jurul unui proiect al României digitale. Acest material explorează parcursul complicat al guvernanței digitale în România și propune opțiunea unui Consiliu Digital pentru România, analizând o potențială structură, formă de operaționalizare și rolul acestuia drept pol pentru „consensul digital național”.

Realizat de Ipsos pentru Edge Institute și ANIS, studiul se focusează pe studierea parametrilor digitalizării în România. În sondaj puteți afla părerea românilor despre digitalizare, fricile lor despre digitalizare și care sunt cele mai des întâlnite acțiuni ale românilor în relația cu statul.