Ce este Edge Institute? Noi răspundem simplu, instinctiv, că suntem un think tank cu misiunea de a sprijini digitalizarea României – ceea ce este destul de departe de a clarifica ce este în ADN-ul modului de organizare pe care l-am ales, unde ne situăm în ecosistem, ce facem concret și cine suntem.
De aici și dorința de a dedica un articol exact acestui subiect, într-un moment în care ne desparte o lună de împlinirea primului an de activitate al Edge Institute; un an care a fost marcat de solidificarea poziționării in the thought leadership arena la nivel național.
Cine suntem, în primul rând?
Suntem un think tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună că România, prin transformare digitală, poate deveni o țară prosperă, modernă și demnă de încrederea tuturor cetățenilor săi.
Care este misiunea noastră?
Propunem, dezvoltăm și co-organizăm activ arhitectura de politici publice, guvernanță și infrastructură digitală pentru a accelera transformarea digitală a României, prin facilitarea obținerii consensului național.
1. Rolul de „punte” și poziția interstițială
Ce este un think tank? O definiție cuprinzătoare poate fi următoarea:
„Un think tank este un laborator de idei și de propuneri care mobilizează competențele cercetătorilor, ale practicienilor din administrația publică, ale mediului de afaceri etc. Think tank-urile urmăresc, în special, să alimenteze dezbaterea publică, să informeze cetățenii și să sprijine factorii de decizie politică și companiile prin elaborarea de lucrări de expertiză. Ele contribuie la democratizarea dezbaterii publice, la deschiderea acesteia către un public cât mai larg, dar și la evoluția conștiinței sociale. Deontologia think tank-urilor independente este de a acționa în favoarea interesului general, dincolo de orice interes categorial. În acest sens, ele se deosebesc de grupurile de interese și de lobby, precum și de partidele politice sau de sindicate.”
Un think tank este, în esență, o instituție de cercetare, analiză și angajament în politici publice care generează recomandări orientate către acțiune. Noi acționăm ca o punte între expertiză și politică, facilitând dialogul între cercetători, decidenți și publicul larg. Identitatea unui think tank este una liminală; existăm la intersecția dintre mediul academic, puterea politică, sectorul economic și mass-media.
Boardul Edge Institute ilustrează această dinamică, reunind profesioniști din diferite sectoare ale mediului privat, profesori universitari și persoane angajate în inițiative de sprijinire a presei etice și independente. Dublată și de profilul membrilor echipei executive – cu experiență fie în sectorul privat, fie în sectorul public și academic, configurația ne permite să avem o multitudine de perspective complementare, menținând astfel un echilibru în poziționare.
Lucrările de cercetare din domeniu subliniază, pe bună dreptate, că think tank-urile nu sunt nici complet în interiorul sistemului politic, nici complet în exterior, ci sunt „grefate” pe acesta. Deci, în timp ce nu suntem afiliați politic, colaborăm în mod direct cu politicieni de pe tot spectrul politic.
Pe subiectul influenței think tank-urilor a curs multă cerneală la nivel global, modelul organizațional fiind adesea contestat. Tocmai poziționarea aceasta în ecosistem, care conferă relevanță și utilitate think tank-urilor (un veritabil „best of all worlds”) este, deopotrivă, un punct sensibil: dacă nu este gestionată cu atenția necesară (definirea unor linii roșii care mențin independența, dar fără a periclita folosirea experienței celor implicați în organizație pentru binele comun), poate deveni o sursă de vulnerabilitate și chiar de eșec organizațional.
2. Jonglarea între autonomie și utilitate, între a gândi și a face
Astfel, sunt două dimensiuni critice în activitatea noastră, a căror echilibru (delicat) ne impunem să-l menținem:
- Autonomia: capacitatea de a produce cercetări independente și riguroase, fără a fi constrânși de interese partizane.
- Heteronomia: necesitatea de a rămâne utili și relevanți pentru factorii decizionali, adaptându-ne produsele la ritmul și nevoile dezbaterii publice.
Puține think tank-uri seamănă unul cu altul. Abordarea, modul de organizare, contextul socioistoric și politic în care se dezvoltă, subiectele pe care le tratează, comunitatea care se formează în jurul lor, împart think tank-urile în mai multe categorii.
CATEGORY
DEFINITION
AUTONOMOUS AND INDEPENDENT
Signifiant independence from any one interest group or donor, and autonomous in its operation and funding from government
QUASI-INDEPENDENT
Autonomous from government but controlled by an interest group, donor or contracting agency that provides most of the funding and has significant influence over operations of the think tank
GOVERNMENT-AFFILIATED
A part of the formal structure of government
QUASI-GOVERNMENTAL
Funded exclusively by government grants and contracts but not a part of the formal structure of government
UNIVERSITY-AFFILIATED
A policy research center at a university
POLITICAL-PARTY AFFILIATED
Formally affiliated with a political party
CORPORATE (FOR-PROFIT)
A for-profit public policy research organization, affiliated with a corporation or merely operating on a for-profit basis
Categorii de afiliere ale think tank-urilor. Sursă: The Lauder Institute, Global Go To Think Tank Index Report (2020), University of Pennsylvania
Alte clasificări :
- „Universități fără studenți”: Axate pe cercetare academică pe termen lung, deseori fără obiective specifice de diseminare a cercetării spre factorii decizionali.
- „Advocacy tanks”: Organizații care combină cercetarea cu o promovare puternică a unor idei specifice.
- „Do tanks”: Instituții care nu se limitează la analiză și promovare ci se implică activ în implementarea soluțiilor propuse.
Noi, la Edge Institute, ne propunem să fim mai aproape de tipologia de „do thank”, deoarece simțim că munca de cercetare trebuie dusă un pas mai departe pentru a crește șansele adoptării unui model în care digitalizarea să funcționeze în mod real. România are, în mod evident, nevoie de un salt în domeniul transformării digitale (și nu numai), ceea ce necesită un efort susținut din partea tuturor actorilor implicați, nu numai din partea statului.
Vor urma și alte materiale în care vom vorbi, concret, despre mecanismele pe care le propunem, unul dintre ele fiind sandboxul: un mediu controlat de testare a soluțiilor, proceselor și reglementărilor.
3. Diferența între think tank-uri și alte organizații din ecosistem
a) față de mediul academic
Spre deosebire de universități, care sunt adesea văzute ca „turnuri de fildeș”, a căror cercetare este deseori criticată pentru că pare a fi destinată doar colegilor de breaslă, activitatea noastră este definită prin utilitate și pragmatism. Producem ceea ce se numește „savoir arrangé” (cunoaștere aranjată), adică materiale care țin cont de context, de realitățile jocului politic și de fezabilitatea soluțiilor propuse.
b) față de grupările de lobby și organizațiile patronale
Este o distincție pe care o considerăm fundamentală. În timp ce lobby-ul este o acțiune plătită pentru a apăra un interes particular și se bazează pe persuasiune sau forță, noi acționăm în numele interesului general și ne propunem să convingem prin raționament, demonstrație, analize și date.
În același sens, în timp ce organizațiile patronale au un interes explicit de a-și reprezenta membrii și interesele lor, agenda lor fiind limitată la interesele sectorului, noi ne asumăm reprezentarea intereselor cetățenilor, fapt care ne pune în poziția de a critica, pe lângă poziționările și acțiunile decidenților politici, inclusiv poziționările organizațiilor patronale, atunci când este cazul. Nu reprezentăm interese sectoriale, nu negociem beneficii și colaborăm cu actori privați și organizațiile care îi reprezintă într-un cadru clar definit, atunci când interesele private se suprapun interesului general.
4. Credibilitatea în „era post-adevăr”
Într-o lume marcată de o scădere a încrederii în experți, reputația, transparența și independența sunt singurele noastre monede de schimb reale. Credibilitatea noastră provine din rigoarea cercetării noastre.
Echipa de cercetători Edge Institute
Melany Pașca
Are o licență în Drept englez și francez de la Univerisity of Birmingham (Marea Britanie) și Panthéon-Assas – Paris 2 (Franța)și un masterat în dreptul și guvernanța afacerilor europene și internaționale obținut la Panthéon-Sorbonne (Franța). În prezent, Melany este doctorandă în drept internațional și european la Școala doctorală de drept a Sorbonei.
Răzvan Foncea
Deține un masterat în Afaceri europene, politici sociale și inovare socială la Sciences Po Paris și a absolvit programe de licență în Leadership în sectorul public și Studii de securitate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Și-a completat formarea academică prin programe de fellowship și profesionalizare la Arizona State University, European Academy of Diplomacy și Clinton Global Initiative University.
Vlad Zaha
A urmat licența în criminologie în cadrul Universității din Manchester și masteratul în criminologie și justiție penală la Universitatea Oxford, concentrându-se pe intervenții de politici publice dintr-o varietate de domenii criminologice, printre care substanțele psihoactive, delincvența juvenilă, criminalitate organizată și instituțiile de forță.
Cercetători asociați
Alexandru Dănescu
Este specializat în analiza proceselor sociopolitice din spațiul est-european. În activitatea sa, abordează teme precum demografia și migrația, relația cetățean-stat și încrederea în instituții, cu accent pe implicațiile lor pentru politici publice și calitatea guvernării. Alexare un master în studii est-europene la University of Oxford și o dublă licență în studii europene, cu specializare în științe politice, la University College London și Sciences Po Paris.
Roland Kristo
Este doctorand în științe politice la University College London, unde a terminat și un masterat în Științele Datelor și Politici Publice. Tot la aceiași universitate predă seminarii de statistică, politică și economie. El are, de asemenea, o licență în Filosofie, Politică și Economie la King’sCollege London. Roland are experiență în cercetare academică și aplicată în diverse think tank-uri din România și Marea Britanie.
Într-o piață a ideilor, folosim rigoarea academică și capitalul intelectual pe care l-am strâns în jurul nostru pentru a direcționa atenția factorilor decizionali înspre transformare digitală reală, iar dacă v-am stârnit interesul, vă invităm să rămâneți cu ochii pe noi în perioada următoare, pentru a afla cum puteți face parte din comunitatea de cercetare Edge Institute.
Surse:
Abelson, Donald E. Do Think Tanks Matter? Assessing the Impact of Public Policy Institutes. f.a.
Abelson, Donald E., și Christopher J. Rastrick, ed. Handbook on Think Tanks in Public Policy. Edward Elgar Publishing, 2021. https://doi.org/10.4337/9781789901849.
Brookes, Kevin. „«Les idées ont des conséquences» : la genèse internationale des think tanks néo-libéraux français”. Quaderni. Communication, technologies, pouvoir, nr. 97 (octombrie 2018): 35-55. https://doi.org/10.4000/quaderni.1277.
Comet, Catherine. „Les think tanks en France, lieu de prédilection des interdépendances entre économistes et dirigeants dans la conception de l’action publique”. Science Politique. Politix 134, nr. 2 (2021): 59-83. https://doi.org/10.3917/pox.134.0059.
Courpasson, David, și Damon Golsorkhi. „Power and Resistance : Variations on “What’s Going on Politically in and around Organizations?””. Power and Resistance 14, nr. 1 (2011).
Crewe, Emma, și John Young. Bridging Research and Policy: Context, Evidence and Links. Overseas Development Institute, 2002.
Datta, Ajoy, și Nicola Jones. Linkages between Researchers and Legislators in Developing Countries A Scoping Study. f.a.
Desmoulins, Lucile. „Profits symboliques et identité(s) : les think tanks entre affirmation et dénégation”. Quaderni. Communication, technologies, pouvoir, nr. 70 (octombrie 2009): 11-27. https://doi.org/10.4000/quaderni.503.
Geuens, Geoffrey. „Avant-propos : think tanks, experts et pouvoirs”. Quaderni. Communication, technologies, pouvoir, nr. 70 (octombrie 2009): 5-9. https://doi.org/10.4000/quaderni.502.
Geuens, Geoffrey. „Idéologies et hégémonie : la classe dirigeante au prisme des think tanks”. Quaderni. Communication, technologies, pouvoir, nr. 70 (octombrie 2009): 69-77. https://doi.org/10.4000/quaderni.510.
Ghorra-Gobin, Cynthia. „Le positionnement des think tanks dans l’espace politique américain : des lieux de recherche ou d’influence ?” Quaderni. Communication, technologies, pouvoir, nr. 70 (octombrie 2009): 57-67. https://doi.org/10.4000/quaderni.509.
Huyghe, François-Bernard. „« Think tanks », penser pour peser”. Science Politique. Médium 14, nr. 1 (2008): 27-41. https://doi.org/10.3917/mediu.014.0027.
Laux, Thomas. „How Do Think Tanks Qualify Their Expertise? Exploring the Field of Scientific Policy Advice in France”. Journal of Science Communication 18, nr. 3 (2019): A07. https://doi.org/10.22323/2.18030207.
Lecaussin, Nicolas. „Les « think tanks » face à la langue de bois des politiques et de l’administration”. Science Politique. Hermès, La Revue 58, nr. 3 (2010): 135-41. https://doi.org/10.3917/herm.058.0135.
McGann, James, ed. The Future of Think Tanks and Policy Advice Around the World. Springer International Publishing, 2021. https://doi.org/10.1007/978-3-030-60379-3.
Medvetz, Thomas. „Les think tanks aux États-Unis:L’émergence d’un sous-espace de production des savoirs”. Science Politique. Actes de la recherche en sciences sociales 176177, nr. 1 (2009): 82-93. https://doi.org/10.3917/arss.176.0082.
Medvetz, Thomas. Think Tanks in America. Paperback ed. Univ. of Chicago Press, 2014.
Mendizabal, Enrique. Communicating Complex Ideas. f.a.
Mendizabal, Enrique. Good News for Troubled Contexts: Lessons Learned from Case Studies on How Civil Society Organisations Influence Policy Processes –. f.a.
Patard, Marc. Les Think Tanks. Presses Universitaires de France, 2025. https://shs-cairn-info.ezpaarse.univ-paris1.fr/les-think-tanks–9782715418202.
Sirinelli, Jean-François. „Le hasard ou la nécessité ? une histoire en chantier : l’histoire des intellectuels”. Vingtième Siècle. Revue d’histoire 9, nr. 1 (1986): 97-108. https://doi.org/10.3406/xxs.1986.1452.
Yaziji, Michael, și Jonathan Doh. NGOs and Corporations: Conflict and Collaboration. 1 ed. Cambridge University Press, 2009. https://doi.org/10.1017/CBO9780511626708.
