Într-o perioadă în care transformarea digitală se lovește adesea de birocrație, rezistență la schimbare și lipsă de viziune, există un loc în România care contrazice toate aceste bariere: comuna Ciugud. Povestea sa – spusă de primarul Gheorghe Damian în dialog cu Dragoș Stanca – este poate cel mai concret exemplu că modernizarea unui stat începe, uneori, în cele mai mici comunități.
Ciugud arată că digitalizarea nu este un slogan, ci un proces continuu, bazat pe perseverență, educație și investiții consecvente. Iar lecțiile sale pot inspira atât administrația centrală, cât și alte comunități locale.
De la o mașină de scris la o administrație complet digitală
Când Gheorghe Damian a devenit primar, în anul 2000, Primăria Ciugud avea un singur „echipament tehnologic”: o mașină mecanică de scris. Buget redus, datorii mari și zero infrastructură digitală. Cu toate acestea, primarul și echipa sa au început un proces de modernizare radicală.
Primul pas a fost achiziția – cu ajutorul unui prieten – a unui calculator 686 și a unei imprimante. A urmat apoi o decizie simbolică, dar esențială: toți angajații aveau o lună la dispoziție să învețe Word-ul, iar toate documentele urmau să fie redactate digital.
Această decizie a produs un prim „cutremur organizațional”: o parte dintre angajați au părăsit instituția, refuzând tranziția la digital. Lor le-au luat locul persoane dispuse să învețe și să se adapteze, o lecție pe care primarul o repetă și astăzi: „resursa umană este cheia transformării digitale”.
Absorbție record de fonduri europene și investiții cu impact
Ciugud este astăzi comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene pe cap de locuitor: peste 60 de milioane de euro atrași, adică aproximativ 17.000 de euro pentru fiecare dintre cei 3.500 de locuitori.
Aceste resurse au finanțat infrastructură, digitalizare, educație și servicii publice moderne. Dar, poate cel mai important, au consolidat un model de administrație bazat pe viziune și consecvență.
Servicii publice la două click-uri distanță: plăți, documente, casierie desființată
Unul dintre cele mai vizibile rezultate ale digitalizării este accesul rapid la servicii publice. Ciugud a introdus:
- Stații de plată în fiecare sat, inclusiv în magazinele locale
- Cardul cetățeanului, cu cod de bare legat de CNP
- POS-uri la toate automatele, pentru a reduce cash-ul
- Casieria fizică desființată, o premieră în rândul comunelor
- Toate documentele – de la adeverințe la certificate fiscale – disponibile online, în câteva clicuri
Primăria funcționează astăzi aproape exclusiv digital:
- Semnături electronice pentru toți angajații (din 2015) și pentru consilierii locali (din 2020)
- Arhivă electronică completă începând cu 2008
- Fără documente tipărite, cu rare excepții cerute de legislație
Școala din Ciugud – un model de educație inteligentă în mediul rural
Una dintre cele mai curajoase decizii ale administrației a fost reorganizarea școlilor din comună și investiția de 1 milion de euro într-o școală de centru inteligentă, dotată cu:
- Chromebook-uri pentru fiecare elev
- Table interactive în toate sălile de clasă
- Platforme digitale pentru profesori, elevi și părinți
- Laboratoare virtuale
- Clădire smart, Near Zero Energy, controlată integral prin software
- Senzori de lumină, temperatură și calitate a aerului
Aceste investiții au făcut ca în timpul pandemiei, Ciugud să treacă imediat la școala online, fără achiziții suplimentare.
Mai mult, elevii beneficiază de transport gratuit, masă caldă și after-school gratuit, transformând școala într-un centru de viață comunitară.
„Ciugubanul”: monedă locală pentru educație și reciclare
În parteneriat cu școala, administrația a lansat un proiect de economie circulară pentru copii: Ciugubanul, un voucher echivalent cu 1 leu oferit elevilor pentru fiecare PET sau ambalaj reciclat.
Copiii devin astfel agenți ai schimbării:
- educă părinții și comunitatea
- dezvoltă proiecte extracontractuale cu fondurile acumulate
- contribuie la reducerea deșeurilor
Rezultatul? Elevii, studenții și persoanele cu dizabilități nu plătesc taxa de salubritate – cantitatea de deșeu rezidual a scăzut semnificativ.
Rezistența la schimbare – provocarea majoră a administrațiilor locale
Deși tehnologia a evoluat rapid în ultimii 20 de ani, cea mai mare provocare identifcată de primarul Damian rămâne aceeași: rezistența oamenilor la schimbare, atât în primărie, cât și în instituțiile cu care administrația colaborează.
„Chiar și astăzi sunt primării unde funcționarii refuză să folosească un calculator”, spune edilul, criticând lipsa de interoperabilitate, redundanța investițiilor și birocrația nerezonabilă – de la documente scanate considerate „digitale”, până la obligația de a tipări dosare întregi pentru prefectură.
„Transformarea digitală trebuie să fie coloana vertebrală a statului”
Mesajul primarului către administrația centrală este clar: digitalizarea trebuie gândită ca un ecosistem național, cu o arhitectură unică și interoperabilă.
- O coloană vertebrală digitală (cloud guvernamental + sisteme centrale)
- Instituții racordate uniform
- Colaborare reală între stat și mediul privat
- Resurse umane formate și motivate
- Debirocratizare înainte de digitalizare
„Nu putem construi un stat modern cu o singură firmă de software și cu proiecte duplicate. Avem resursă umană calificată. Avem Silicon Valley-uri în România”, spune Damian.
Trei lecții pentru edili și pentru administrația centrală
La final, primarul rezumă esența transformării digitale:
- Debirocratizarea – eliminarea proceselor inutile înainte de a le digitaliza
- Importanța bazelor de date – structurate, actualizate, interoperabile
- Resursa umană – oameni care înțeleg și susțin schimbarea
Aceste trei elemente definesc modelul Ciugud – un model de administrație locală care nu doar a adoptat tehnologia, ci a reușit să o integreze în viața unei comunități rurale într-un mod exemplar.
Photo Credit: Mihnea Ratte
Full transcript
Transcrierea completă este disponibilă mai jos. Pot apărea mici erori – am folosit Descript pentru conversia video-text și ChatGPT pentru eliminarea ticurilor de vorbire, a ezitărilor și a cuvintelor dublate. Conținutul, structura și tonul original au fost păstrate integral.
Transcrierea completă a conversației: Digitalizarea comunei Ciugud: administrație publică, educație și servicii online cu Gheorghe Damian și Dragoș Stanca.
Dragos Stanca: Nu întotdeauna lucrurile merg într-un eveniment live așa cum ne dorim, așa că domnul primar a trebuit să fugă, dar avem un filmuleț și vom intra apoi într-o scurtă legătură directă cu dânsul, dacă vom reuși, legat de secretul digitalizării unei comunități rurale. Cinci minute filmuleț și apoi povestim puțin.
Gheorghe Damian: Sărămâna, bună ziua tuturor! Vă salut de aici, din biroul primarului de la Ciugud, și vreau să discutăm astăzi despre ce înseamnă un sat inteligent, o comună inteligentă, conceptul de Smart Village lansat de noi, de la Ciugud. Povestiți-ne un pic despre Ciugud. De ce e atât de special? În primul rând, pentru oamenii de aici, Ciugudul este special, pentru că, până la urmă, atunci când vorbim despre o administrație publică locală, vorbim despre o guvernanță locală. Trebuie să plecăm cu gândul la oameni.
Gheorghe Damian: Trebuie să plecăm cu gândul la comunitate și la cum facem ceea ce facem pentru ca oamenii de aici să se simtă fericiți. Iar noi am ales și am înțeles de ceva vreme că, pentru a-i face pe oameni fericiți într-o eră a tehnologiei, într-o eră în care cel mai mare dușman al nostru este timpul, transformarea digitală este soluția.
Gheorghe Damian: Și cred că am reușit. Povestiți-ne un pic cu ce proiecte vă mândriți.
Gheorghe Damian: Dacă e să vorbim în general despre proiectele noastre, se spune despre Ciugud că suntem comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene din țară. Am atras până acum undeva la peste 60 de milioane de euro. Dacă împărțim la numărul de locuitori, cât suntem noi, 3.500 de locuitori, o să vedeți că ajungem să avem în jur de 17.000 de euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă foarte, foarte mult.
Gheorghe Damian: Noi am început transformarea digitală din 2000, de când am ajuns primar, și atunci am găsit în primărie o mașină mecanică de scris. Nici măcar un calculator, nici măcar o imprimantă. Știu că atunci aveam un buget foarte mic și datorii foarte mari și nu ne permiteam să ne cumpărăm un calculator. Însă, apelând la un prieten care aducea calculatoare din Germania, mi-aduc aminte că am primit de la el un 686, cred că a fost, și o imprimantă odată cu el.
Gheorghe Damian: Și atunci am chemat colegii de atunci și le-am spus: aveți o lună de zile la dispoziție să învățați toți Word-ul, ca de acum, în 30 de zile, niciun document ce iese din primăria Ciugud să nu mai fie scris la mașină și să fie redactat pe calculator.
Gheorghe Damian: Împreună cu comuna vecină am scris un alt proiect prin care ne-am luat un alt pachet, mult mai performant și mai îmbunătățit, și în felul acesta am devenit, atunci, în 2010 parcă, prima comună din România unde puteai să plătești toate taxele și impozitele de pe calculator.
Gheorghe Damian: Am implementat acele stații de plată, acele automate de plată. Ele se găsesc în fiecare magazin din cele șase sate ale comunei, una se găsește inclusiv aici, în sediul primăriei, în așa fel încât oamenii să poată să-și plătească în orice zi, în perioada cât magazinul este deschis sau la primărie, de la 8 la 16, taxele și impozitele către primărie.
Gheorghe Damian: Mai mult decât atât, pentru a se loga mai ușor, le-am eliberat fiecăruia un card al cetățeanului, care nu este mare lucru: este un card cu numele lui, pe spate este un cod de bare care corespunde CNP-ului lui. Când scanează codul de bare în fanta aparatului, îl duce direct pe platforma noastră. Și, de anul trecut, efectiv am demolat casieria.
Gheorghe Damian: Am spart pereții, nu mai avem casierie și am mai făcut un lucru: le-am montat POS-uri pe toate automatele, în așa fel încât noi susținem scoaterea cash-ului de pe piață și convingem și educăm să-și folosească întotdeauna cardul bancar.
Gheorghe Damian: Tot ce înseamnă certificate fiscale, adeverințe de domiciliu sunt la două clicuri distanță, nu trebuie să ajungă până la primărie și ne dorim sincer ca cât mai multe servicii pe care noi le oferim cetățenilor să fie la două clicuri distanță. Ce ne puteți spune despre școala din Ciugud?
Gheorghe Damian: Am avut îndrăzneala ca, în urmă cu patru ani de zile, să luăm o decizie nu ușoară: să desființăm, la vremea respectivă, școlile din celelalte sate și să investim 1 milion de euro într-o școală de centru, bine pusă la punct, în prima școală inteligentă din mediul rural, sigur oferindu-le ceva în plus: transport gratuit, masă caldă gratuită și after-school gratuit.
Gheorghe Damian: Am pregătit profesorii și copiii în așa fel încât, la venirea pandemiei, noi n-am mai avut nevoie să investim în absolut nimic. Profesorii au fost pregătiți, copiii au fost pregătiți, dotările noastre au fost mai mult decât necesare pentru ceea ce a însemnat pandemia. De asta copiii noștri au niște laptopuri dedicate, se numesc Chromebook-uri, lucrează direct pe platforme; acolo părinții, copiii și profesorii văd ce lucrează. Au laboratoare virtuale, au în fiecare clasă tablă inteligentă. Școala, în sine, este o clădire smart, o clădire N-ZEP, Near Zero Energy. Totul este controlat de către soft: becurile se aprind singure, se sting singure, se diminuează în funcție de lumina de afară; căldura se reglează în funcție de, eu știu, cât e de cald afară, cât e de frig; la fel și aerul condiționat. Nivelul de oxigen este măsurat de senzori, în așa fel încât să știm când trebuie ventilat.
Gheorghe Damian: Câte mașini electrice există în sat și câte încărcătoare? Grea întrebare. Nu știu să vă spun, pentru că se schimbă statistica de la o zi la alta. Noi am început în urmă cu cinci ani de zile: ne-am cumpărat noi prima mașină electrică la primărie și a fost cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ceea ce privește flota de mașini.
Gheorghe Damian: Aveți și un citat preferat? Da, este citatul pe care l-am scris în școală: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara.”Ce sfat i-ați da lui Elon Musk, așa, ca de la inovator la inovator? Eu nu mă consider inovator; da, Elon Musk chiar este un inovator. În multe chestiuni poate că nu îl înțeleg suficient, dar mi-aș dori să investească mai mult în ceea ce înseamnă inteligența artificială pentru administrația publică locală. Despre Ciugubani, ce ne puteți povesti?
Gheorghe Damian: Păi n-ați vrea dumneavoastră să vă vorbesc mai bine pe scenă?
Dragos Stanca: Doamnelor și domnilor, domnul Damian, primarul din Ciugud, care s-a întors acum foarte repede. Bine ați venit! Sper că mă iertați pentru dezinformare. Să luăm un loc, domnule Damian. Ne revedem după doi ani și ceva. Filmulețul acesta a mai fost difuzat la IQ Digital Cluj.
Dragos Stanca: A fost actualizat acum și să vă mai dau o informație amuzantă. A fost editat cu inteligență artificială, pentru că n-am mai avut timp și energie să ajungem la Ciugud să facem o filmare nouă. Am clonat, cu acordul domnului primar, vocea dânsului și am avut de făcut două actualizări: fondurile europene au crescut de la 12 la 17.000 de euro pe cap de locuitor, dacă nu mă înșel, și numărul de angajați atrași de platformele din jurul comunei Ciugud la fel a crescut. Atât au fost actualizările. Domnule Damian, în primul rând ați promis că ne spuneți live, pe scenă, care-i treaba cu Ciucubanu, în 30 de secunde.
Gheorghe Damian: Da, păi Ciucubanu a fost un proiect de-al nostru, al administrației publice locale, în parteneriat cu școala, pentru că am fost comuna care ne-am luptat foarte mult, cu mulți ani în urmă, să determinăm populația să protejeze mediul, adică să colecteze selectiv. Și atunci se fabrica la Sebeș prima mașină care, după aceea, a devenit, începând cu anul trecut, implementată la nivel național, prima mașină de reciclare.
Gheorghe Damian: Și atunci le-am propus să instalăm în curtea școlii un astfel de aparat. I-am spus noi „roboțelul reciclator” și pentru fiecare PET, pentru fiecare sticlă, pentru fiecare, eu știu, ambalaj adus de acasă, copilul primea un voucher numit Ciuguban. Fiecare Ciuguban este echivalentul unui leu. Administrația publică locală a lansat și un proiect.
Gheorghe Damian: Toți copiii strângeau „ciugubanii” la nivel de clasă, după care noi îi transformam în lei, iar cu acești bani copiii își dezvoltau cumva proiecte non-educaționale. În felul acesta, copiii au educat, la rândul lor, părinții, familiile, și am redus cantitatea de deșeu ajuns la groapă atât de mult încât copiii din Ciugud până la 18 ani, studenții și persoanele cu dizabilități nu plătesc taxa de salubritate.
Dragos Stanca: Unul dintre elementele foarte importante s-a tot repetat astăzi, legat de orice proiect, dar în special de proiectele de digitalizare, și consecvența dumneavoastră. Sunteți primar de mult timp. Da, din 2000. Deci aveți niște timp. Cred că avem oameni în sală care nu se născuseră când ați fost dumneavoastră prima dată primar. Voiam să vă întreb cât de complicat a fost drumul pe care l-ați parcurs și care au fost momentele cele mai dificile.
Gheorghe Damian: Noi avem o vorbă la noi în primărie: câteodată e greu și să mănânci, că poate n-ai poftă.
Gheorghe Damian: E foarte simplu să te plângi, însă atunci când ai un vis, când ții la el, când ești înconjurat de oameni care îți înțeleg visul, nimic nu este complicat. Sigur că am căzut de multe ori, dar ne-am ridicat. Ne-am lovit de multe ori de instituția statului și mi-ar fi plăcut, domnilor miniștri, să stați, să fiți ascultați de la firul ierbii cu ce ne confruntăm noi când.
Gheorghe Damian: Haideți să o luăm așa, un pic. Când am ajuns primar, am început transformarea digitală cu un 686 și o imprimantă cu ace. Și le-am dat termen o lună de zile să învețe Word-ul. După o lună de zile am rămas cu jumătate din angajați, că ceilalți au spus că ei nu pot să învețe transformare digitală.
Dragos Stanca: Bun.
Gheorghe Damian: Am adus oameni noi, apoi, în 2001, am cumpărat primele softuri pentru ce înseamnă impozite și taxe locale, contabilitate, casierie și registru agricol. Cea mai grea problemă pe care am întâlnit-o a fost rezistența oamenilor din primărie la schimbare. Și de atunci sunt 24 de ani și încă văd în primării oameni care nu acceptă să folosească calculatorul, că e mai simplu să răsfoiască coli.
Gheorghe Damian: În 2008 am implementat circuitul intern al documentelor și, de atunci, toate documentele care au intrat în primăria Ciugud au fost păstrate într-o arhivă electronică. În 2011 am avut prima noastră aplicație de plată a datoriilor, Global Pay-ul, iar după aceea a apărut ghișeul.ro. Apropo, ghișeul.ro este din 2011, este o platformă foarte faină.
Dragos Stanca: Avem pe unii dintre făcători în sală, să știți. Dacă mai sunt aici, îi aplud.
Gheorghe Damian: Dar am rămas neplăcut surprins când făceam o cercetare, în urmă cu un an, să văd câte administrații publice sunt înrolate în ghișeul.ro și am fost foarte dezamăgit. De asta cred că este foarte important: degeaba facem noi platforme dacă nu le și implementăm și degeaba le facem dacă cineva nu ne și obligă.
Gheorghe Damian: Adică chestiunea asta că facem — și fac o paranteză la paranteză aici — mi-aduc aminte că noi am implementat acea platformă de plată a impozitelor pe un proiect finanțat pe PODC, dacă vă aduceți aminte, în perioada 2007–2013, unde am cheltuit noi, ca stat, o grămadă de bani. După care statul a venit cu ghișeul.ro.
Gheorghe Damian: Adică, de fapt, am cheltuit de două ori pentru același lucru, ceea ce este total neproductiv. Din 2015, toți angajații au semnătură digitală. Din 2020, inclusiv consilierii locali au semnătură digitală. Din 2020, nu mai producem aproape niciun document pe hârtie, totul este stocat și produs digital.
Gheorghe Damian: Din 2018 suntem în Forex eBook și în PatrimVenit. Sunt, iarăși, niște platforme pe care vreau să le aplaud, pentru că cumva ne ajută foarte mult în ceea ce înseamnă transparență. Și cred cu tărie că soluția este transformarea digitală, nu doar la nivelul instituțiilor publice. Și cred cu tărie că s-a tot vorbit aici despre design.
Gheorghe Damian: Ce am făcut noi la Ciugud a fost să împingem cumva, cu forța, lucrurile, să ne batem cu instituții ale guvernului în teritoriu care nu înțelegeau că un document digital nu este mail-ul pe care eu îl trimit cu un document scanat. Să ne batem cu prefectul care nu înțelegea că, dacă eu produc documentele din ședința de consiliu în format digital, nu trebuie să le mai printez, să le leg, să le îndosariez și să i le duc lui, că așa spune un act normativ și așa mai departe.
Gheorghe Damian: Cred cu tărie că, până la urmă, de la nivel central — și tot timpul am spus-o — transformarea digitală a unui stat trebuie să fie ca o coloană vertebrală. Adică noi creăm coloana vertebrală și toate instituțiile venim și ne legăm, cumva ne racordăm ca nervii spinali la acea coloană vertebrală, iar aici sus este creierul: este, cumva, nu știu, cloud-ul guvernamental, este Ministerul Digitalizării care, în parteneriat cu firmele private, gestionează toate aceste lucruri.
Gheorghe Damian: Și mai cred un lucru: transformarea digitală nu se face cu o singură firmă în țara asta, da? Care, după ce face un soft, îl lansează și constatăm că nu merge. Avem atâta resursă umană calificată. Vedem că sunt zone în țara asta care se compară cu Silicon Valley. Deci avem resursă umană, avem oameni pregătiți. Cred că trebuie să fie puțină voință și, tot timpul am spus-o, transformarea digitală trebuie începută întâi și întâi cu debirocratizare.
Dragos Stanca: Foarte scurt: trei lucruri pe care ați vrea să le știe cât mai mulți edili din țară sau să ajungă la nivel mai înalt. Trei mesaje sau lucruri pe care ați fi vrut să le aflați mai repede sau lucruri care credeți că ar trebui să ajungă la mai mulți oameni.
Gheorghe Damian: Da: debirocratizare, importanța bazelor de date și apoi resursa umană, care să înțeleagă importanța acestor două lucruri.
Dragos Stanca: Vă mulțumesc. Cu domnul primar vă veți întâlni și după pauză, în panelul moderat de Radu Puchiu. Vă mulțumesc pentru prezență. Mulțumesc. Și felicitări.