Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare.
A venit al treilea sondaj AtlasIntel făcut în colaborare cu Edge Institute pe percepția românilor pe digitalizare. Un lucru e clar: optimismul digital al românilor persistă cu fermitate, iar imperativul ca autoritățile să acționeze se menține constant.
Săptămâna trecută au ieșit din laboratoarele Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică două evaluări: raportul anual în baza Deceniului Digital, care include și rapoarte pentru fiecare stat membru, inclusiv România, respectiv Digital Government Outlook.
Săptămâna aceasta au apărut simultan două documente care merită citite împreună: raportul Digital Decade 2026 al Comisiei Europene pentru România și Digital Government Outlook 2026 al OCDE. Alăturate celui de-al doilea apel pentru transformarea digitală a României, publicat de Edge Institute săptămâna trecută, formează ceva rar în politica publică românească: un triunghi de convergență.
Tinerii români vor. Vor mai mult decât arată cifrele obișnuite despre ei. România are una dintre cele mai mari ponderi de studenți înscriși la programe STEM din Uniunea Europeană, 30,9% față de o medie de 26,9%, conform Education and Training Monitor 2025. Și la fete ponderea trece peste media europeană. Apetitul pentru științe, inginerie și tehnologie este real, contrazicând imaginea unei generații pasive.
Pe 15 mai 2026, Papa Leon al XIV-lea a semnat prima sa enciclică, Magnifica Humanitas, „despre apărarea ființei umane în vremea inteligenței artificiale“. Lucrarea este prima de acest rang dedicată tehnologiei digitale și Inteligenței Artificiale și a fost lansată în cadrul unui eveniment alături de co-fondatorul Anthropic, Christopher Olah.
Deși România a cheltuit sume importante pe digitalizare, ne alegem doar cu firimiturile a ce ar fi putut fi serviciile publice online. Unul dintre motivele pentru care se întâmplă asta este că avem încă proceduri care sunt gândite strict pentru solicitare fizică.
În urmă cu un an, Edge Institute a lansat, alături de Centrul pentru Jurnalism Independent, programul de burse „DigiTup” pentru proiecte de presă dedicate transformării digitale. În acest context, Vlad și Diana, jurnaliști Dela0, au realizat un demers de mapare a digitalizării în orașele mici și municipiile din România. Articolul de mai jos prezintă o scurtă revizuire a unui efort jurnalistic complex.
Echipa Dela0 va reveni cu o versiune mai amplă a acestui demers cu mapare în toamna acestui an, atunci când va evalua serviciile digitale pe care le oferă toate unitățile administrativ-teritoriale care însumează peste 5000 de locuitori. Noi le vom fi parteneri și în acest an în efortul lor, motiv pentru care i-am invitat, de altfel, să scrie și ediția de newsletter de mai jos.
România are o industrie IT solidă, 8% din valoarea adăugată a economiei, dar modelul de creștere bazat pe outsourcing și execuție ieftină și-a atins limitele. Cu același bazin de talente ca Cehia, producem un output ICT cu 19% mai mic, iar la testare, parteneriate și R&D înregistrăm cele mai slabe scoruri din regiune. Tranziția spre inovație și produs propriu e posibilă și documentată. Am analizat raportul și ne-am pus întrebarea: ce ne ține pe loc și ce anume ne poate propulsa?
România intră în era AI cu una dintre cele mai mari expuneri la automatizare din Europa și cu aproape zero capacitate instituțională de a gestiona tranziția. Fără instituție responsabilă, fără strategie de recalificare, fără buget dedicat, fără nimeni care să răspundă.
Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare. 
A venit al treilea sondaj AtlasIntel făcut în colaborare cu Edge Institute pe percepția românilor pe digitalizare. Un lucru e clar: optimismul digital al românilor persistă cu fermitate, iar imperativul ca autoritățile să acționeze se menține constant. 
Săptămâna trecută au ieșit din laboratoarele Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică două evaluări: raportul anual în baza Deceniului Digital, care include și rapoarte pentru fiecare stat membru, inclusiv România, respectiv Digital Government Outlook. 
Săptămâna aceasta au apărut simultan două documente care merită citite împreună: raportul Digital Decade 2026 al Comisiei Europene pentru România și Digital Government Outlook 2026 al OCDE. Alăturate celui de-al doilea apel pentru transformarea digitală a României, publicat de Edge Institute săptămâna trecută, formează ceva rar în politica publică românească: un triunghi de convergență. 
Tinerii români vor. Vor mai mult decât arată cifrele obișnuite despre ei. România are una dintre cele mai mari ponderi de studenți înscriși la programe STEM din Uniunea Europeană, 30,9% față de o medie de 26,9%, conform Education and Training Monitor 2025. Și la fete ponderea trece peste media europeană. Apetitul pentru științe, inginerie și tehnologie este real, contrazicând imaginea unei generații pasive. 
Pe 15 mai 2026, Papa Leon al XIV-lea a semnat prima sa enciclică, Magnifica Humanitas, „despre apărarea ființei umane în vremea inteligenței artificiale“. Lucrarea este prima de acest rang dedicată tehnologiei digitale și Inteligenței Artificiale și a fost lansată în cadrul unui eveniment alături de co-fondatorul Anthropic, Christopher Olah. 
Deși România a cheltuit sume importante pe digitalizare, ne alegem doar cu firimiturile a ce ar fi putut fi serviciile publice online. Unul dintre motivele pentru care se întâmplă asta este că avem încă proceduri care sunt gândite strict pentru solicitare fizică. 
În urmă cu un an, Edge Institute a lansat, alături de Centrul pentru Jurnalism Independent, programul de burse „DigiTup” pentru proiecte de presă dedicate transformării digitale. În acest context, Vlad și Diana, jurnaliști Dela0, au realizat un demers de mapare a digitalizării în orașele mici și municipiile din România. Articolul de mai jos prezintă o scurtă revizuire a unui efort jurnalistic complex.
Echipa Dela0 va reveni cu o versiune mai amplă a acestui demers cu mapare în toamna acestui an, atunci când va evalua serviciile digitale pe care le oferă toate unitățile administrativ-teritoriale care însumează peste 5000 de locuitori. Noi le vom fi parteneri și în acest an în efortul lor, motiv pentru care i-am invitat, de altfel, să scrie și ediția de newsletter de mai jos. 
România are o industrie IT solidă, 8% din valoarea adăugată a economiei, dar modelul de creștere bazat pe outsourcing și execuție ieftină și-a atins limitele. Cu același bazin de talente ca Cehia, producem un output ICT cu 19% mai mic, iar la testare, parteneriate și R&D înregistrăm cele mai slabe scoruri din regiune. Tranziția spre inovație și produs propriu e posibilă și documentată. Am analizat raportul și ne-am pus întrebarea: ce ne ține pe loc și ce anume ne poate propulsa? 
România intră în era AI cu una dintre cele mai mari expuneri la automatizare din Europa și cu aproape zero capacitate instituțională de a gestiona tranziția. Fără instituție responsabilă, fără strategie de recalificare, fără buget dedicat, fără nimeni care să răspundă.