Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare.
Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare.
A venit al treilea sondaj AtlasIntel făcut în colaborare cu Edge Institute pe percepția românilor pe digitalizare. Un lucru e clar: optimismul digital al românilor persistă cu fermitate, iar imperativul ca autoritățile să acționeze se menține constant.
În urmă cu un an, Edge Institute a lansat, alături de Centrul pentru Jurnalism Independent, programul de burse „DigiTup” pentru proiecte de presă dedicate transformării digitale. În acest context, Vlad și Diana, jurnaliști Dela0, au realizat un demers de mapare a digitalizării în orașele mici și municipiile din România. Articolul de mai jos prezintă o scurtă revizuire a unui efort jurnalistic complex.
Echipa Dela0 va reveni cu o versiune mai amplă a acestui demers cu mapare în toamna acestui an, atunci când va evalua serviciile digitale pe care le oferă toate unitățile administrativ-teritoriale care însumează peste 5000 de locuitori. Noi le vom fi parteneri și în acest an în efortul lor, motiv pentru care i-am invitat, de altfel, să scrie și ediția de newsletter de mai jos.
Câți cetățeni români locuiesc în momentul de față în afara granițelor țării? – o întrebare la care statul român nu poate să răspundă cu exactitate. Cert este că România conduce detașat în topul țărilor europene ai căror cetățeni sunt rezidenți într-o altă țară din Uniune.
Ce este, de fapt, un think tank și unde se poziționează el în ecosistemul de politici publice? În acest articol, explicăm rolul Edge Institute ca punte între expertiză și decizie, echilibrul dintre autonomie și utilitate și diferența față de mediul academic sau organizațiile de lobby. Ne asumăm un rol activ în accelerarea transformării digitale a României, prin cercetare riguroasă, dialog și implementare de soluții concrete.
Peste 70% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun, dar aproape 85% spun că ritmul digitalizării statului este lent sau foarte lent. Pe baza unor date sociologice recente, discuția aduce în prim-plan tensiunea dintre așteptările cetățenilor, blocajele instituționale și nevoia unei direcții strategice clare pentru România.
România are internet de mare viteză, adopție rapidă a tehnologiei și un ecosistem antreprenorial dinamic, dar se confruntă cu lipsa competențelor, a încrederii și a unei realități comune.
În această conversație, Bianca Oanea, Elena Calistru și Răzvan Rughiniș analizează de ce simpla publicare a datelor nu este suficientă, cum educația și practica pot reduce polarizarea digitală și ce rol pot juca universitățile, administrația și societatea civilă în reconstruirea contractului social într-o lume algoritmică.
Ciugud a devenit un reper în digitalizarea administrației publice locale. Gheorghe Damian explică pașii concreți prin care o comună rurală a trecut de la birocrație pe hârtie la servicii digitale accesibile tuturor.
Unde muncești schimbă cum folosești AI: ritm, competențe și teama pentru job diferă între privat, public și cei fără loc de muncă. Citește aici. 
Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare. 
Românii au adoptat inteligența artificială. Statul rămâne în urmă, iar încrederea în AI folosit de instituții se prăbușește exact unde miza e mai mare. 
A venit al treilea sondaj AtlasIntel făcut în colaborare cu Edge Institute pe percepția românilor pe digitalizare. Un lucru e clar: optimismul digital al românilor persistă cu fermitate, iar imperativul ca autoritățile să acționeze se menține constant. 
În urmă cu un an, Edge Institute a lansat, alături de Centrul pentru Jurnalism Independent, programul de burse „DigiTup” pentru proiecte de presă dedicate transformării digitale. În acest context, Vlad și Diana, jurnaliști Dela0, au realizat un demers de mapare a digitalizării în orașele mici și municipiile din România. Articolul de mai jos prezintă o scurtă revizuire a unui efort jurnalistic complex.
Echipa Dela0 va reveni cu o versiune mai amplă a acestui demers cu mapare în toamna acestui an, atunci când va evalua serviciile digitale pe care le oferă toate unitățile administrativ-teritoriale care însumează peste 5000 de locuitori. Noi le vom fi parteneri și în acest an în efortul lor, motiv pentru care i-am invitat, de altfel, să scrie și ediția de newsletter de mai jos. 
Câți cetățeni români locuiesc în momentul de față în afara granițelor țării? – o întrebare la care statul român nu poate să răspundă cu exactitate. Cert este că România conduce detașat în topul țărilor europene ai căror cetățeni sunt rezidenți într-o altă țară din Uniune. 
Ce este, de fapt, un think tank și unde se poziționează el în ecosistemul de politici publice? În acest articol, explicăm rolul Edge Institute ca punte între expertiză și decizie, echilibrul dintre autonomie și utilitate și diferența față de mediul academic sau organizațiile de lobby. Ne asumăm un rol activ în accelerarea transformării digitale a României, prin cercetare riguroasă, dialog și implementare de soluții concrete. 
Peste 70% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun, dar aproape 85% spun că ritmul digitalizării statului este lent sau foarte lent. Pe baza unor date sociologice recente, discuția aduce în prim-plan tensiunea dintre așteptările cetățenilor, blocajele instituționale și nevoia unei direcții strategice clare pentru România. 
România are internet de mare viteză, adopție rapidă a tehnologiei și un ecosistem antreprenorial dinamic, dar se confruntă cu lipsa competențelor, a încrederii și a unei realități comune.
În această conversație, Bianca Oanea, Elena Calistru și Răzvan Rughiniș analizează de ce simpla publicare a datelor nu este suficientă, cum educația și practica pot reduce polarizarea digitală și ce rol pot juca universitățile, administrația și societatea civilă în reconstruirea contractului social într-o lume algoritmică. 
Ciugud a devenit un reper în digitalizarea administrației publice locale. Gheorghe Damian explică pașii concreți prin care o comună rurală a trecut de la birocrație pe hârtie la servicii digitale accesibile tuturor.